U sturneddu (o sturnellu) (Sturnus vulgaris) hè un tipu d'aceddu chì faci parti di a famiglia di i Sturnidae. Hè urighjinariu di a maiò parti di l'Eurasia, ma hè statu introduttu ancu in Sudafrica, in America di u Nordu, in Australia è in Nuvella Zelanda. L'ali di u struneddu sò corti è pinzuti, a coda hè corta è quatrata. U bizzicu hè longu è finu, pinzutu. I sturneddi sò bizzichigiaddi. Cu hè pocu dismurfisimu sessuali. U sturneddu hè longu 17 à 21 cm. Pesa 60 à 95 grammi.
U sturneddu hè moltu cumunu in l'Europa sana, ma si scontra ancu in Asia minori, in Russia è insinamenti à a Mongulia.
U sturneddu hè una spezia sucievuli, è d'inguernu si vedini i tormi di sturneddi, in i campagni, ma ancu in u centru di i cità.
Si pò distingua parechji sottuspezii di sturneddi :
I sturneddi sò cumuni in Corsica.
U sturneddu (o sturnellu) (Sturnus vulgaris) hè un tipu d'aceddu chì faci parti di a famiglia di i Sturnidae. Hè urighjinariu di a maiò parti di l'Eurasia, ma hè statu introduttu ancu in Sudafrica, in America di u Nordu, in Australia è in Nuvella Zelanda. L'ali di u struneddu sò corti è pinzuti, a coda hè corta è quatrata. U bizzicu hè longu è finu, pinzutu. I sturneddi sò bizzichigiaddi. Cu hè pocu dismurfisimu sessuali. U sturneddu hè longu 17 à 21 cm. Pesa 60 à 95 grammi.
U sturneddu hè moltu cumunu in l'Europa sana, ma si scontra ancu in Asia minori, in Russia è insinamenti à a Mongulia.
U sturneddu hè una spezia sucievuli, è d'inguernu si vedini i tormi di sturneddi, in i campagni, ma ancu in u centru di i cità.