dcsimg

Ochin de mâ ( Ligurian )

provided by wikipedia emerging_languages

Ochìn de mâ, numme cumün atribuiu a-i oxélli d'a famiggia d'i Laridæ.

Sun di oxelli mæn (o cumunque d'ægua) de meddie e grosse dimensciuin, cu-u beccu forte e tortu in çimma, i ae lunghe e apinçüe, drüe, a cua cürta e quæa, e çampe cürte, drüe, parmæ; u diu pusteriû svilüppou. E ciümme po-u ciü gianche cu-u mantu e i ae ciü scüe e u capüççu neigru o scüu inta livrea estiva; i zueni gh'han u mantu amaciou.

Difüxi lungu e coste de tütti i cuntinenti (ecettu l'ochin giancu ch'u se ne stà de lungu a l'amâ). Sun in gennere di migratuî parçiæ (migra i zueni o quelli ch'en ciü a nord).

Fan u niu pe tæra e solan furmâ de culonnie.

Gh'han 'na dieta opurtünistega ch'a pö cumprende pesci, crustaçei, mulüschi, vermi, insetti, carogne, öve e picin di atre specce d'oxelli, de votte adürti ascì. L'oumentu strameziou de rümenta dispunibbile inte descarreghe u l'ha favuiu un nuteive incrementu du nümeru di individdui de specce onivue.

En di animæ inteligenti, cuiuxi, asperti, che exibiscian di cumpurtamenti cumplesci, prez. e culonnie se difendan insemme da-i predatuî, dövian de furme evulüe de cumünicaçiun e çerte specie en scin-a bun-e a döviâ u beccu cumme ütenscile.

E specce d'ochin che se pö incuntrâ in Ligurria en: [1][2]

Referençe

  1. Girolamo Calvi - Catalogo d'ornitologia di Genova - Genova - F.lli Pagano - 1828
  2. AA.VV., Descrizione di Genova e del genovesato , Volume 1, Ferrando, Genova, 1846
license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia authors and editors

Ochin de mâ: Brief Summary ( Ligurian )

provided by wikipedia emerging_languages

Ochìn de mâ, numme cumün atribuiu a-i oxélli d'a famiggia d'i Laridæ.

Sun di oxelli mæn (o cumunque d'ægua) de meddie e grosse dimensciuin, cu-u beccu forte e tortu in çimma, i ae lunghe e apinçüe, drüe, a cua cürta e quæa, e çampe cürte, drüe, parmæ; u diu pusteriû svilüppou. E ciümme po-u ciü gianche cu-u mantu e i ae ciü scüe e u capüççu neigru o scüu inta livrea estiva; i zueni gh'han u mantu amaciou.

Difüxi lungu e coste de tütti i cuntinenti (ecettu l'ochin giancu ch'u se ne stà de lungu a l'amâ). Sun in gennere di migratuî parçiæ (migra i zueni o quelli ch'en ciü a nord).

Fan u niu pe tæra e solan furmâ de culonnie.

Gh'han 'na dieta opurtünistega ch'a pö cumprende pesci, crustaçei, mulüschi, vermi, insetti, carogne, öve e picin di atre specce d'oxelli, de votte adürti ascì. L'oumentu strameziou de rümenta dispunibbile inte descarreghe u l'ha favuiu un nuteive incrementu du nümeru di individdui de specce onivue.

En di animæ inteligenti, cuiuxi, asperti, che exibiscian di cumpurtamenti cumplesci, prez. e culonnie se difendan insemme da-i predatuî, dövian de furme evulüe de cumünicaçiun e çerte specie en scin-a bun-e a döviâ u beccu cumme ütenscile.

E specce d'ochin che se pö incuntrâ in Ligurria en:

Oca ciapæa (Larus argentatus, L. michaellis, L. cachinnans) Oca de mâ (Larus marinus, Larus hyperboreus) Ochin grossu de spalle neigre (Larus fuscus) Ochin de mâ mezan (Larus canus) Ochin fratin o capüçin (Chroicocephalus ridibundus) Ochin giancu (Rissa tridactyla) Ochin testa neigra (Ichthyaetus melanocephalus) Ochinettu (Hydrocoloeus minutus)  src=

Ochin grossu de spalle neigre

 src=

Ochin de mâ mezan

 src=

Ochin fratin

 src=

Ochin testa neigra

Referençe Girolamo Calvi - Catalogo d'ornitologia di Genova - Genova - F.lli Pagano - 1828 AA.VV., Descrizione di Genova e del genovesato , Volume 1, Ferrando, Genova, 1846
license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia authors and editors