Ochìn de mâ, numme cumün atribuiu a-i oxélli d'a famiggia d'i Laridæ.
Sun di oxelli mæn (o cumunque d'ægua) de meddie e grosse dimensciuin, cu-u beccu forte e tortu in çimma, i ae lunghe e apinçüe, drüe, a cua cürta e quæa, e çampe cürte, drüe, parmæ; u diu pusteriû svilüppou. E ciümme po-u ciü gianche cu-u mantu e i ae ciü scüe e u capüççu neigru o scüu inta livrea estiva; i zueni gh'han u mantu amaciou.
Difüxi lungu e coste de tütti i cuntinenti (ecettu l'ochin giancu ch'u se ne stà de lungu a l'amâ). Sun in gennere di migratuî parçiæ (migra i zueni o quelli ch'en ciü a nord).
Fan u niu pe tæra e solan furmâ de culonnie.
Gh'han 'na dieta opurtünistega ch'a pö cumprende pesci, crustaçei, mulüschi, vermi, insetti, carogne, öve e picin di atre specce d'oxelli, de votte adürti ascì. L'oumentu strameziou de rümenta dispunibbile inte descarreghe u l'ha favuiu un nuteive incrementu du nümeru di individdui de specce onivue.
En di animæ inteligenti, cuiuxi, asperti, che exibiscian di cumpurtamenti cumplesci, prez. e culonnie se difendan insemme da-i predatuî, dövian de furme evulüe de cumünicaçiun e çerte specie en scin-a bun-e a döviâ u beccu cumme ütenscile.
E specce d'ochin che se pö incuntrâ in Ligurria en: [1][2]
Ochìn de mâ, numme cumün atribuiu a-i oxélli d'a famiggia d'i Laridæ.
Sun di oxelli mæn (o cumunque d'ægua) de meddie e grosse dimensciuin, cu-u beccu forte e tortu in çimma, i ae lunghe e apinçüe, drüe, a cua cürta e quæa, e çampe cürte, drüe, parmæ; u diu pusteriû svilüppou. E ciümme po-u ciü gianche cu-u mantu e i ae ciü scüe e u capüççu neigru o scüu inta livrea estiva; i zueni gh'han u mantu amaciou.
Difüxi lungu e coste de tütti i cuntinenti (ecettu l'ochin giancu ch'u se ne stà de lungu a l'amâ). Sun in gennere di migratuî parçiæ (migra i zueni o quelli ch'en ciü a nord).
Fan u niu pe tæra e solan furmâ de culonnie.
Gh'han 'na dieta opurtünistega ch'a pö cumprende pesci, crustaçei, mulüschi, vermi, insetti, carogne, öve e picin di atre specce d'oxelli, de votte adürti ascì. L'oumentu strameziou de rümenta dispunibbile inte descarreghe u l'ha favuiu un nuteive incrementu du nümeru di individdui de specce onivue.
En di animæ inteligenti, cuiuxi, asperti, che exibiscian di cumpurtamenti cumplesci, prez. e culonnie se difendan insemme da-i predatuî, dövian de furme evulüe de cumünicaçiun e çerte specie en scin-a bun-e a döviâ u beccu cumme ütenscile.
E specce d'ochin che se pö incuntrâ in Ligurria en:
Oca ciapæa (Larus argentatus, L. michaellis, L. cachinnans) Oca de mâ (Larus marinus, Larus hyperboreus) Ochin grossu de spalle neigre (Larus fuscus) Ochin de mâ mezan (Larus canus) Ochin fratin o capüçin (Chroicocephalus ridibundus) Ochin giancu (Rissa tridactyla) Ochin testa neigra (Ichthyaetus melanocephalus) Ochinettu (Hydrocoloeus minutus)Ochin grossu de spalle neigre
Ochin de mâ mezan
Ochin fratin
Ochin testa neigra
Referençe Girolamo Calvi - Catalogo d'ornitologia di Genova - Genova - F.lli Pagano - 1828 AA.VV., Descrizione di Genova e del genovesato , Volume 1, Ferrando, Genova, 1846