dcsimg

Lecanidae

provided by wikipedia EN

Lecane is a genus of rotifers belonging to the family Lecanidae. It is the only genus in the monotypic family Lecanidae and has a cosmopolitan distribution[1]

Species

The following species are recognised in the genus Colurella:[1]

References

  1. ^ a b "Lecane Nitzsch, 1827". www.gbif.org. Retrieved 7 March 2021.
license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia authors and editors
original
visit source
partner site
wikipedia EN

Lecanidae: Brief Summary

provided by wikipedia EN

Lecane is a genus of rotifers belonging to the family Lecanidae. It is the only genus in the monotypic family Lecanidae and has a cosmopolitan distribution

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia authors and editors
original
visit source
partner site
wikipedia EN

Lecanidae ( Romanian; Moldavian; Moldovan )

provided by wikipedia RO

Lecanidele (Lecanidae) este o familie de rotifere libere, găsite adesea prin mușchi și vegetația acvatică, uneori în plancton. Au o lungime de 150-250 μm. Corpul este împărțit în trei părți distincte: cap, trunchi și picior (coadă). Capul este destul de mic și poartă un aparat rotator, similar cu cel al Euchlanis. Trunchiul este acoperit în cele mai multe cazuri de o carapace, numită lorică, turtită dorsoventral, mai mult sau mai puțin rigidă. Plăcile dorsale și ventrale ale loricei sunt unite printr-o membrană laterală flexibilă. Placa dorsală este de obicei mai scurtă decât cea ventrală. Partea posterioară a plăcii abdominale (segmentul posterior) trece de multe ori dincolo de marginea posterioară dorsală a loricei. Piciorul alcătuit din 2 segmente este puternic deplasat spre partea ventrală și are 1-2 degete relativ lungi. La baza piciorului sunt uneori vizibile placi coxale cuticulare pare. Pe picior se află glande pedioase bine dezvoltate. Cu ajutorul secreției produsă de aceste glande, animalul se poate fixa temporar pe suport. În faringe se află mastaxul de tip maleat cu un hipofaringe bine dezvoltat, care contribuie la supt. Regiunile sistemul digestiv sunt clar separate. Canale excretoare cu 4 perechi de celule cu flamură vibratilă. Pe ganglion cerebroid se află un ocel mare.

Sistematica

Familia Lecanidae conține un singur gen (Lecane) cu 201 specii. Genul Lecane este împărțit în 3 subgenuri: Lecane, Monostyla și Hemimonostyla.

Lecanidele din România

Subgenul Lecane = L. (s. str.)

Subgenul Monostyla = L. (Monostyla)

Subgenul Hemimonostyla = L. (Hemimonostyla)

Lecanidele din Republica Moldova

Subgenul Lecane (Nitzsch, 1827)

Lecane luna balatonica (Varga, 1945)
Lecane luna luna (Müller, 1776)
Lecane luna presumpta (Ahlstrom, 1938)
Lecane ohioensis jorroi (Arevalo, 1918)
Lecane ohioensis ohioensis (Herrick, 1885)
Lecane tenuiseta punctata (Carlin – Hilson, 1934)
Lecane tenuiseta tenuiseta (Harring, 1914)


Subgenul Hemimonostyla (Bartoš, 1959)

Subgenul Monostyla (Ehrenberg, 1930)

Lecane bulla bulla (Gosse, 1886)
Lecane bulla diabolica (Hauer, 1936)
Lecane bulla kutikovi (Naberejni, Irmacheva, 1975)

Bibliografie

  • Rudescu L. Fauna Republicii Populare Române. Trochelminthes. Vol. II, fasc. II. Rotatoria. Acad. R.P.R. 1960. 1192 pp.
  • Rudescu L. Rotiferii din Marea Neagra. Hidrobiologia, București 1961.
  • Набережный А.И. Коловратки водоемов Молдавии. Кишинев 1984.
  • Кутикова Л. А. Коловратки фауны СССР (Rotatoria). Подкласс Eurotatoria (отряды Ploimida, Monimotrochida, Paedotrochida). Издательство "Наука", 1970.

Legături externe

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia autori și editori
original
visit source
partner site
wikipedia RO

Lecanidae: Brief Summary ( Romanian; Moldavian; Moldovan )

provided by wikipedia RO

Lecanidele (Lecanidae) este o familie de rotifere libere, găsite adesea prin mușchi și vegetația acvatică, uneori în plancton. Au o lungime de 150-250 μm. Corpul este împărțit în trei părți distincte: cap, trunchi și picior (coadă). Capul este destul de mic și poartă un aparat rotator, similar cu cel al Euchlanis. Trunchiul este acoperit în cele mai multe cazuri de o carapace, numită lorică, turtită dorsoventral, mai mult sau mai puțin rigidă. Plăcile dorsale și ventrale ale loricei sunt unite printr-o membrană laterală flexibilă. Placa dorsală este de obicei mai scurtă decât cea ventrală. Partea posterioară a plăcii abdominale (segmentul posterior) trece de multe ori dincolo de marginea posterioară dorsală a loricei. Piciorul alcătuit din 2 segmente este puternic deplasat spre partea ventrală și are 1-2 degete relativ lungi. La baza piciorului sunt uneori vizibile placi coxale cuticulare pare. Pe picior se află glande pedioase bine dezvoltate. Cu ajutorul secreției produsă de aceste glande, animalul se poate fixa temporar pe suport. În faringe se află mastaxul de tip maleat cu un hipofaringe bine dezvoltat, care contribuie la supt. Regiunile sistemul digestiv sunt clar separate. Canale excretoare cu 4 perechi de celule cu flamură vibratilă. Pe ganglion cerebroid se află un ocel mare.

license
cc-by-sa-3.0
copyright
Wikipedia autori și editori
original
visit source
partner site
wikipedia RO