Die Felsen-Glockenblume (Campanula petraea) ist eine Pflanzenart aus der Gattung der Glockenblumen (Campanula) in der Familie der Glockenblumengewächse (Campanulaceae).
Die Felsen-Glockenblume ist eine ausdauernde krautige Pflanze, die Wuchshöhen von 10 bis 45 Zentimeter erreicht. Die Pflanze ist schwach behaart. Die Stängelbasis ist verholzt. Der Stängel ist einfach oder buschig-verzweigt, bogig aufsteigend aber auch hängend, und ziemlich brüchig. Die Laubblätter sind eiförmig-lanzettlich, die unteren sind gestielt und gekerbt, die oberen sitzend, länglich-lanzettlich und unterseits weißfilzig.
Die Blüten sind in kugelig-kopfigen Blütenständen am Stängel- bzw. Zweigende angeordnet. Der Kelch ist zottig behaart, hat linealische, stumpfliche Zähne und ist ungefähr halb so lang wie die Krone. Die Krone ist blassgelb, glockig, bis zu 12 Millimeter lang und samtig behaart, mit weit herausragendem Griffel.
Die Blütezeit reicht von August bis September.
Die Felsen-Glockenblume ist ein seltener Endemit der Süd- und Südwest-Alpen (Brescia, Verona, Nizza). Sie kommt vorwiegend im montanen Bereich in Höhenlagen bis 1300 Meter in Spalten senkrechter Kalkfelsen und Mauerritzen vor.
Die Felsen-Glockenblume (Campanula petraea) ist eine Pflanzenart aus der Gattung der Glockenblumen (Campanula) in der Familie der Glockenblumengewächse (Campanulaceae).
Campanula petraea l'è 'na piànta de dimensiù picinìne de la famìa de le Campanulaceae. L'è 'na spéce ràra, e localizàda, se la tróa apéna en póche stasiù sparnegàde 'ntra le Prealpi Verunéze ( M. Pastello e M. Baldo) e 'ndèl Trentì.
Fùrma Biològica: H scap - Emicriptòfite scapùze. L'è 'na pianta perène che g'ha 'n rizòma lignùs. La rìa de sòlet 'ntra i 20e i 60 ghèi de altèsa. La pöl vìga el gamp sèmpe o ramificàt a boscaì, encürvàt e delicàt.
Le fòie i è de culùr vért-zaldulì e le g'ha 'na pelüria bianchina sö la fàcia de l'envèrs. I è oblanceolàde-spatolàde. Chèle bazài le g'ha 'l gambì, coo l'òrlo crenulàt; chèle del gamp piö pesène, lanceolàde strète, sèsii, co l'òrlo crenulàt apò a lure. I fiùr, nömerùs, reünìcc en capulì spès, sférich e terminài. El càles l'è pilùs, coi décc otùzi, lónch compàgn del tübo de la coròla. La coròla l'è campanulàda, elütàda, de culùr biach-zaldì, lónga presapóch 10-12 mm. El stil el vànsa fò del dópe presapóch de la coròla.
Crèpe de préde e córne calcàree, sèche e mür, la crès enfìna a presapóch 1100 méter s.l.m. Gh'ìa 'na stasiù segnalàda pò a per el teretóre de la pruvìncia de Brèsa ma l'è mìa piö stat retroàda.
Atensiù: gh'è dei oter taxon che porta el stès nòm ma i è cunsideràcc mìa legìtem, i se referés a dele ótre piànte de la famìa de le Campanulaceae e i sarès:
Campanula petraea l'è 'na piànta de dimensiù picinìne de la famìa de le Campanulaceae. L'è 'na spéce ràra, e localizàda, se la tróa apéna en póche stasiù sparnegàde 'ntra le Prealpi Verunéze ( M. Pastello e M. Baldo) e 'ndèl Trentì.
Campanula petraea là loài thực vật có hoa trong họ Hoa chuông. Loài này được L. mô tả khoa học đầu tiên năm 1759.[1]
Campanula petraea là loài thực vật có hoa trong họ Hoa chuông. Loài này được L. mô tả khoa học đầu tiên năm 1759.