Pulsatilla alpina, l'è 'na piànta de la famìa botànica de le Ranunculaceae. La crès söi mucc de l'Europa centràla e de l'Europa Meridiunàla del cèntro de la Spàgna 'nfìna a la Croàsia. Dei 1200 ai 2700 méter söl leèl del mar.
Quan che l'è zùina la g'ha 'n aspèt sidùs-pilùs, la tènt a deentà lìza col crèser. Le fòie bazài le g'ha 'n gambì bèl lónch, ma le se destàca col crèser. I fiùr i è gràncc dei 4,5 ai 6 ghèi de diàmetro, i crès bèi dricc; i pétali i è elìtich, zàlcc o biànch, che pöl tirà al celèst del envèrs.
Se la tróa 'ndèi pàscoi, endèi poscc pridus, endèle crèpe de le préde, tat sö teré silìceo come sö teré calcàreo; del leèl montà 'nfìna a chèl subalpì.
Pulsatilla alba endèl Giardì Botànich de Poznań, Polònia.
Pulsatilla alpina, l'è 'na piànta de la famìa botànica de le Ranunculaceae. La crès söi mucc de l'Europa centràla e de l'Europa Meridiunàla del cèntro de la Spàgna 'nfìna a la Croàsia. Dei 1200 ai 2700 méter söl leèl del mar.